CER VIOLET

Cerul si noi.Noapte de tainä, pe munte.
Luna, stele si cerul de safir,
Atinge somnul lin pe frunte,
Ca petale fine, de trandafir.

Rugäciune acolo, pe stâncä
Si Universul privind maretia:
Glorie, luminä, stare adâncä,
Atunci se împlinea profetia!

Schimbat la fatä si în slavä,
Vestmântu-i strälucea albit.
Naivi si uimiti de asa ispravä:
Moise si Ilie cu El au vorbit!

„-Ce bine-i sä fim aici cu Tine,
Sä facem colibe de-ascuns:
Pot face chiar trei pânä mâine!”
Särmanul, cerea un räspuns…

Un nour de putere si glorie
Umbrind cuprinsul deplin,
Moment cu intensa victorie
Si Glasul ce vorbise din plin:

„-Acesta este Fiul Meu iubit
În care îmi gäsesc pläcerea!”
Un timp solemn, deosebit
Dupä care urmase täcerea…

Ce spaimä le intrase in suflet,
Norul de slavä si glasul acela…
Cerul de noapte sclipea violet,
Miros de smirnä avea parcela.

Zorii veneau, luminä cernitä,
Boarea subtire dädea târcoale.
De sub tufe, cinteza stârnitä
Zburä iute, departe, în vale…

Sabadell – El Prat de Llobregat
01/11/2016