MINȚIND IN NUMELE LUI DUMNEZEU 4 (Tiatira. De la psihoza mistica, la atacul de panica)


Monumentala carte a Apocalipsei este fara urma de îndoiala, scrierea cea mai încarcata de mister dintre toate profetiile care s-au rostit vreodata de-a lungul existentei omenirii. Dumnezeu a vrut, ca aceasta scriere sa ramâna închisa peste toate veacurile, pâna la vremea sfârsitului, când ea se va revela singura o data cu desfasurarea evenimentelor care vor compune degradarea umanitatii si transformarea ei în servul supus si ascultator al celui care se mai numeste si „împotrivitorul” Domnului, nimeni altul decât Lucifer.
Apocalipsa, ca si cartea lui Daniel sunt carti care se întrepatrund si sunt complementare. Ambele sunt încarcate de semnificatii ascunse si de taine indescifrabile.
„Tu însa, Daniele, tine ascunse aceste cuvinte si pecetluieste cartea pâna la vremea sfârsitului. Atunci, multi o vor citi si cunostinta va creste.” (Daniel, 12:4).
Aceasta afirmatie ar trebui sa taie elanul oricarui exeget biblic „specialist” în cartile încriptate ale Bibliei. Cunostinta va creste si probabil se va mari exponential cu cât ne apropiem de finalul istoriei noastre. Pe parcursul acestor vremuri multi vor dobândi cunoastere si mareata carte li se va descoperi în toata grandoarea sa. Astazi de-abia îi silabisim primele litere…
Toti cei care au încercat de-a lungul timpului sa descifreze tainele Apocalipsei lui Ioan, au ramas scurti la proba evenimentelor care au urmat si toata aceea maculatura a ajuns în lada de gunoi.
Nu face exceptie de la regula aceasta „profetesa” de sertar a cultului adventistilor de ziua a saptea Ellen White, cea care se numea pe sine „mesagera Domnului” si care afirma cu nonsalanta, ca vizita Cerul, chiar mai frecvent ca pe propria bucatarie. Cine-si mai aduce aminte astazi (si vorbesc de credinciosii adventisti) de nefireasca si neinspirata interpretare a cartii sfântului Ioan, numita „Gânduri despre Apocalipsa” ? Nimeni! De ce? Simplu. Fiindca aceste rânduri sunt atât de pline de aberatii si stupiditati încât responsabilii fundatiei care poarta numele „vizionarei”, nu mai stiu pe care dintre rafturile bibliotecii minciunilor sa o mai ascunda împreuna cu alte lucrari „inspirate” precum Schite din viata lu Pavel, copiata integral dupa un scriitor al vremii.
Astazi stim cu certitudine ca extraordinara profetie a sfântului Ioan, pentru vremurile pe care le traim noi astazi, includ evenimente de o covârsitoare importanta pentru umanitate: teroarea prigoanei si martiriul primilor crestini în Imperiul Roman, aparitia crudei Inchizitii si exterminarea aproape în totalitate a „ereticilor protestanti”, Primul si al Doilea Razboi Mondial, marea pandemie de gripa spaniola, aparitia comunismului, a nazismului, ONU, Uniunea Europeana, molimele fabricate astazi, criza economica, energetica, alimentara, instaurarea Noii Ordini Mondiale etc., fenomene care i-au stat în fata dar nu le-a „vizionat”, spiritul profetiei care i se atribuia, fiind trimis la coltul rusinii. „Viziunile” pe care afirma ca le-a avut erau descrieri ale unor desene si picturi ale epocii vazute prin ziarele, revistele sau cartile rasfoite….
Un profet, un mesager al Domnului, ori un vizionar fals este acela care serveste cui vrea sa-l asculte si sa-l creada, o mare cantitate de adevaruri, sau asa zise adevaruri amestecate cu putina, foarte putina otrava a minciunii. Oare nu spunea Domnul Isus, ca putina drojdie face sa dospeasca toata plamadeala? Rezultatul? Adevaruri alterate, sau erezii nimicitoare cum le numea la timpul sau sfântul apostol Pavel, cel care ne avertiza despre fenomenul profetiei mincinoase. “Învățăturile” profetei vin in contradicție cu cele afirmate de către Pavel asupra pozitiei femeii in biserica, postura încalcata în mod vadit de catre Ellen White, care a trecut de la conditia umila de enorias metodist, la aceea de „carturar” adventist. Luati aminte la istoria poporului evreu! Când au fost femei în astfel de pozitii la Templu? Pe care dintre femeile pioase care-l înconjurau pe Isus a facut-o, ori a înaltat-o la rangul de ucenica si ulterior de apostol? Oare nu erau vrednice de o astfel de sarcina? Ori credeti ca nu puteau birui lumea purtând jugul Domnului? Eu cred, ca da! Însa Domnul era credincios Cuvântului Sau! Sa ne aducem aminte de întâmplarea când datorită înălțării de sine și dorinței nefiresti de-a egala postura fratelui sau, Maria s-a umplut de lepra păcatului…
Ca Ellen White a fost un prooroc mincinos, pentru mine si multi altii, nu încape nici un fel de îndoiala! Pot identifica mai mult de cincizeci de asa-zise profetii pe care afirma, le-a avut, sau le-a primit prin viziune, care nu s-au împlinit si nu se vor împlini niciodata. Unele sunt adevarate blasfemii. Amintiti-va de basmul tragi-comic al amalgamarii (amestecarii) speciilor primei civilizatii si nasterea de descendenti monstruosi. O scârbosenie pe care numai o minte bolnava, corupta de catre Satan, o putea inventa si pe care o regasiti alături de alte ineptii în lucrarea blasfemica Patriarhi si Profeti. E bine de stiut ca aceasta afirmatie nu se mai regaseste ca atare în editiile revizuite ale cartii desi profeta afirma ca aceste fapte i-au fost „aratate” de catre Domnul. În Geneza cap. 1, Cuvântul afirma ca toate vietuitoarele, au fost facute dupa „soiul” lor, ceea ce vrea sa însemne ca fiecare specie, familie, sau încregatura are un cod genetic unic, indivizibil si non-interschimbabil. Apoi, scrie in Geneza 1:25 „Dumnezeu a vazut ca erau bune.” Asta vrea sa spuna ca El nu se schimba, nu rectifica, nu îmbunatateste, si ca speciile vor ramâne ca atare vesnic, indiferent de gogoritele inventate de o gândire zdruncinata de puseuri psihotico -mistice care pun sub semnul întrebarii actul Creatiei divine. Apoi faptul ca adauga Scripturii, relationând aceste afirmatii grave, cu marea tragedie a Diluviului, si porunca pe care o primeste Noe, când trebuie sa încarce corabia, fapte care n-au existat vreodata, îsi adauga o pedeapsa suplimentara la minciuna patentata si tiparita pentru milioane de natângi din întreaga lume. Imaginați-va pe Domnul șoptindu-i lui Noe, la ureche, sa lase afara din arca descendenții rezultați din fecundarea omului cu oaia, capra, maimuța și alte animale pe care mintea ei bolnava și le putea imagina! Dar ce legatura au neadevarurile profetei cu misterioasa carte a Apocalipsei? Aici începe istoria!
Multi dintre exegetii Apocalipsei au fost si sunt de acord ca în capitolele 2 si 3, mesajul Domnului este adresat bisericii Sale, a carei existenta de-a lungul timpului a fost periclitata de atacurile perverse ale Satanei. Dar nu întotdeauna punctele de vedere, explicatiile si interpretarile autorilor au coincis, ori au revelat cu acuratete vremurile, faptele si locurile profetizate.
De exemplu, teologul Edward Dennett expert în interpretari biblice aseaza biserica Tiatirei undeva, într-un spatiu atemporal identificând-o pe Izabela cu catolicismul apostat. Am înteles postura lui fiindca teologul avea convingeri anglicane. Astazi interpretarea lui Dennett a cazut în desuet si practic, nimeni nu mai vorbeste despre teoria lui…
Pastorii adventisti trec cu veselie peste versetele acestea care descriu cu prea multa acuratete figura unei prorocite mincinoase si atât de cunoscute. Oare nu scrie acolo apostolul despre Ellen White? Stranie si completa coincidenta cu personajul central al adventismului! Atunci, de ce tac teologii bisericii si nu arata, macar cu degetul, spre „lumina cea mica” a ereziei luciferiene?
Oare nu avem de-a face, potrivit afirmatiei marelui apostol Pavel, cu o transformare satanica? Dar sa recitim pasajul din 2 Corinteni 11, 14-15: „Si nu este de mirare, caci chiar Satana se preface într-un înger de lumina. Nu este mare lucru dar, daca si slujitorii lui se prefac în slujitori ai neprihanirii…”
Ce putem spune? Raspunsul este cu mult mai pragmatic decât si-l pot imagina multi… si el sade bine mersi, tot în centrul unei minciuni marca white, adica în blestematul narav de-a nu face nimic, si-a trai bine în Holdingul AZS, sponsorizati din cei doi banuti ai vaduvei amarâte, adica beneficiari verosi ai zecimii platite de enoriasi naivi, zecime inventata, caci biblica nu e: gasca pastorala! Ei toți au făcut un pact al tăcerii, iar subiectul este tabu. Cine-și înaltă glasul sa critice “mesagerul”, sa obiecteze împotriva “spiritului” este dat afara din organizație. Metoda tipic dictatorială!
„Dar iata ce am împotriva ta: tu lași ca Izabela, femeia aceea care se zice prorocita, sa învete si sa amageasca pe robii Mei sa se dedea la curvie si sa manânce din lucrurile jertfite idolilor.” (Apocalipsa 2:20)
Femeia care spune ca e prorocita, dar nu este, aceea care învata lucruri nepotrivite pe enoriasii bisericii manifesta caracterul Izabelei lui Ahab, din vremurile prorocului Ilie provoaca dojana divina. Curvia si mâncarea din lucrurile jertfite idolilor sunt faptele care-L supara pe Domnul. Simbolistica biblica descrie curvia spirituala, închinarea la idoli, adica abandonarea învataturilor din Scriptura si prostituirea cu alte învataturi prin care „lumina cea mica” strecoara credinciosilor adevaruri alterate, false, ca pe un pacat fundamental. Cronicile timpului vorbesc despre faptul ca imediat dupa afirmarea si întarirea falsului profet în noua biserica, scrierile ei au trecut sa înlocuiasca în mare parte Scriptura, lucrarile acestea „completând” autoritatea scrierilor sfinte capatând aceeasi tarie si fiind considerate la acelasi nivel cu Biblia. Aceasta ratacire a fost similara cu aceea provocata în poporul evreu de catre Izabela ucigasa prorocilor Domnului si „liberalizarea” închinarii la Baal fiind socotita, în mesajul adresat bisericii din Tiatira, ca având acelasi potential negativ si provocând acelasi dezgust Cerului.
Mai departe solia catre îngerul Tiatirei graieste: „Iata ca am s-o arunc bolnava în pat;” (Apocalipsa 2:22) si :„Voi lovi cu moartea pe copii ei.” (Apocalipsa 2:23)
Prin aceasta, ca sa nu mai existe nici o urma de îndoiala, Domnul ne da prin slova apostolului decriptarea si identificarea persoanei care se ascunde sub numele Izabelei, prorocita mincinoasa, care face pe poporul lui Dumnezeu sa cada în curvie, adica în adularea propriei sale persoane. Astazi, se stie, Ellen White este idolul de necontestat al bisericii adventiste, un fel de fecioara Maria a cultelor majoritare.
Mai stim ca a suferit de o certa debilitate fizica toata viata, din cauza unei lovituri luata cu piatra în cap si care a tintuit-o la pat perioade lungi de timp, iar primul si ultimul nascut dintre cei patru copii ai sai i-au murit în stranii circumstante.
Aceasta nu este o pura coincidenta, ci este împlinirea profetiei!
Mai spune Cuvântul: „…si celor ce preacurvesc cu ea am sa le trimit un necaz mare, daca nu se vor pocai de faptele lor.” (Apocalipsa 2:22)
Necazul mare, consecinta curviei credinciosilor cu Izabela, îl regasim în rândurile soliei Martorului credincios pentru biserica din Laodicea, ultima dintre bisericile temporale: „… am sa te vars din gura mea.” . (Apocalipsa 3:16)
Marea trufie de care da dovada Laodicea, „… Sunt bogat, m-am îmbogatit si nu duc lipsa de nimic…” este o consecinta a „iluminarii” totale de care este convinsa aceasta biserica. Nu de putine ori am citit între rândurile scrise de catre prorocita Izabela, despre posesiunea întregii cunoasteri, despre perfectiunea doctrinei, sau despre lumina desavârsirii care a venit prin ea, desigur!
Dar explicatia actului lepadarii, al varsarii, este pe masura laudei nerusinate:
… si nu stii ca esti ticalos, nenorocit, sarac, orb si gol,…” (Apocalipsa 3:17). Aceste epitete nu sunt criptice si nici nu au nevoie de o explicatie speciala. Toate acestea sunt legate de admiratia necontenita, nefireasca si daunatoare pe care crediciosii adventisti o au aproape în totalitate fata de aceasta Izabela, care a scris mult (daca a scris ea, fiindca stim astazi, ca era semianalfabeta!), si a mintit adânc.
Dumnezeu este gelos. El doreste ca închinarea noastra fata de El sa fie totala, directa si fara intermediari. De asemenea, doreste ca fiii Sai, sa nu fie nici prosti, nici mistici, nici fatarnici. El vrea ca fiecare fiinta umana sa aiba o relatie personala, nealterata de influente stranii, cu dumnezeirea, întemeiata pe o convingere personala si pe o experienta neatinsa de ideile nici unei persoane chiar daca afirma despre sine si este sustinuta din interes pragmatic si meschin de acolitii ei, ca fiind „mesagera Domnului”.
Am constatat ca este atât de mare adulatia unora fata de acest idol încât blasfemii precum „Binecuvântata și slavita sa fie Ellen White!” au devenit normale si curente. De altele, nu mai pomenesc fiindca sunt rusinoase de-a dreptul! Orice cuvânt critic la adresa acestei Izabela declanșează injurii, blesteme și atacuri de panica…
Cititi si cercetati voi singuri Scripturile. Cautati-l pe Domnul, atâta vreme cât se mai poate gasi si abandonati calea luminata de „lumini mici” care nu va conduc decât la durere, adica acolo unde este plânsul si scrâsnirea dintilor!
Luati aminte la acest avertisment!

Holdingul AZS este astazi unul prosper si deosebit de rentabil. Mai marii bisericii au stiut sa chiverniseasca în folosul propriu zecimea „aratata”într-o viziune a Izabelei Ellen White, prin intermediul iezuitului Duddley Canreight. De la actiuni în industria de armament si logistica militara, pâna la profitabilele avorturi în reteau sanitara adventista, totul este permis si acceptat pentru întretinerea unui trai de lux a protipendadei ecleziastice. Apropo, v-ati gândit vreodata ce salariu au sotii Ted si Nancy Wilson? Sume cu șase cifre! Vreau sa închei completând următoarele. Numele Elena are origini grecești. Etimologia face referire la o lumina aprinsa, la o torță, la o flacara. Simbolul Satanei. Regretul sau pentru pierderea strălucirii avuta ca Luceafăr se traduce prin aceasta: adulatia servilor în fata flăcării! Izabela este un nume compus cu origini cananite. Provine de la Isis, o zeitate egipteană, simbol al magiei și al reînvierii, și Bel sau Baal, supremul zeu al babilonienilor, adica tot Satana. Triunghiul Elena- Isis- Baal, este acela la care face referire Profeția apostolului Ioan, atunci când scrie despre “cercetarea rarunchilor” (metoda vrajitoreasca antica de prezicere a viitorului) și “adâncimile Satanei” (ascunderea acestuia in dosul simbolurilor de tot felul, inclusiv disimularea in spatele așa-ziselor “viziuni”)! Aveti grija în ce credeti!

Sentmenat, Barcelona 26-27.06.2021

Autor: Sorin Bubau

Pescar și pescar de oameni pentru Patria de Sus, scriitor, poet și eseist religios, teolog autodidact, deconspirator a lucrării celui rău, luptător cu mine însumi, îndatorat cu Isus Hristos.

3 gânduri despre „MINȚIND IN NUMELE LUI DUMNEZEU 4 (Tiatira. De la psihoza mistica, la atacul de panica)”

  1. rugaciunea si credinta aduce lumina. adevarat vorbiti !

    lun., 28 iun. 2021, 20:23 Pescari de oameni a scris:

    > Sorin Bubau posted: ” Monumentala carte a Apocalipsei este, fara urma de > îndoiala, scrierea cea mai încarcata de mister dintre toate profetiile care > s-au rostit vreodata de-a lungul existentei omenirii. Dumnezeu a vrut, ca > aceasta scriere sa ramâna închisa peste toate vea” >

    Apreciază

  2. In cateva dintre postari sustin punctul dv de vedere. Acum insa cred ca mesajul nu are acoperire. Este un punct de vedere fara argumentele necesare. Probabil va este antipatica EGW…

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s