ECUMENISMUL, MASONERIA SI MINCIUNA „PROFETILOR”

c800x800_Inchizitia_Spaniola

Miscarea Ecumenica este un fenomen global inițiat de Vatican și controlat îndeaproape de către ordinul iezuit fiind în fond o prelungire a miscärii de contrareformä intratä în faza sa finalä, ori dacă vreți, inchiziția contemporană cu aparentä soft însă la fel de crudä și implacabilä ca acum cinci secole. Ei cultivä înțelegerea, pacea și liniștea interconfesională consecutiv cu recunoașterea autoritatii papale. Recunoasterea papei ca lider mondial unic. Atenție! Nu lider mondial religios, ci aceea de lider politic. Vaticanul, biserica romano – catolicä și apostolicä, nu mai are nimic de văzut cu creștinismul. Nu mai crede demult în valorile creștine ci doar păstrează o formä religioasă rece, un ambalaj sifonat, de tradiții pseudocrestine. Ba și mai sinistru, așa cum au arătat doi ex-prelați iezuiti de rang înalt Malachia Martin și Alberto Rivera, papii și cardinalii Curiei participä la mise satanice periodice care o datä la trei luni sunt „corolate” cu câte un sacrificiu uman. Ecumenism înseamnă de fapt secularizare. Închinarea devine „doar o forma de credintä”, fără conținut și fără putere. Credeti cä mai interesează pe cineva din interiorul acestei mișcări cä un cult ori confesiune religioasă se închina sâmbăta, ori lunea, ori la Paștele cailor? Nu! Ceea ce interesează este recunoașterea autoritatii papapale așa cum afirma Scriptura: „dacă se închinä cineva fiarei sau icoanei fiarei”…

Augustin Bea (28/05/1881, Riedbohringen, Germania – 16/11/ 1968, Roma, Italia), iezuit de rang înalt, cardinal. A fost figura cheie, împreuna cu Malachia Martin în timpul Conciliului Vatican II. A fost artizanul și impulsorul dialogului interreligios și a relațiilor ecumenice. Este considerat parintele Miscarii Ecumenice Mondiale.

Malachia Martin (23/07/1921, Ballylongford, Irlanda – 27/07/1999, New York, SUA) a fost un iezuit de rang înalt. Făcea parte dintre cele trei persoane cu acces direct la papa (secretarul, camarlengo și el). A abandonat ordinul în mijlocul unei dispute pe temä de dogma catolica. A făcut cunoscut lumii teribilul jurământ de inițiere iezuit și unele practici abominabile ale elitei vaticane. Desi a rămas pânä la sfârșitul vieții un catolic fervent, a plătit cu viața indiscrețiile sale. Un camion l-a zdrobit înt-o dimineața însorita de varä în timp ce se îndrepta spre o salä de conferinte. Ordinul a făcut sä se împlinească una din metodele sale de eliminare: accidentul banal!

Alberto Rivera (19/09/1935, Las Palmas de Gran Canaria, Spania – 20/06/1997, Broken Arrow, Oklahoma, USA), a fost un iezuit de rang înalt. A arătat ca elitele Vaticanului participä la mise satanice. Uneori se fac sacrificii umane (copii) pe altarul de marmura neagră închinat lui Baphomet (Satan). Ordinul l-a ucis prin otrăvire, o altä metodä infailibilä care se regäseste in jurământul de inițiere iezuit. Cât i-a mai rămas din viațä, a luptat sä arate cât de hâdä este fata neväzutä a Vaticanului. Atât de mult l-au urât iezuiții încât i-au șters pânä și matricula de la Școala Pontificală Gregorianä unde a fost student. Au declarat cä niciodată nu a făcut parte din ordinul iezuit.

Adventismul a ajuns sub aripa protectoare a vulturului ecumenic la începutul deceniului ’70, prin influența pe care au exercitat-o elementele iezuite infiltrate in Biserica. Am prezentat intr-un articol intitulat TAINA FĂRĂDELEGII (Iezuiti de ieri și de astăzi in Biserica Adventista-3) o parte dintre personajele nefaste care au avut o contribuție decisivă în acest tenebros funeral. Nu mai punctez asupra acestui fapt. Ceea ce este important de știut e ca agenții ordinului au avut o misiune relativ ușoară: s-au strecurat în organigrama bisericii folosindu-se de filiera masona existentä aici încă de la începuturi și toleratä de către fruntașii bisericii pentru cä ei înșiși erau aceia! Am publicat detaliile acestei penibile situații în articolul MANUALUL COMUNITATII AZS: EXPRESIA OBSCURA A SPIRITULUI MASON, și nu mai insist asupra subiectului. Cert este cä începând cu „era” Neil C. Wilson, biserica adventistä a trecut în rândul fiicelor mamei curvelor și spurcäciunilor pämântului „legalizând” exterminarea pruncilor prin avorturi în toată rețeaua de spitale adventiste condamnând Porunca a VI-a din Decalog, la inexistentä. Deschisă poarta coruptiei și a meschinariilor, au urmat „era Folkenberg” sau maestrul delapidărilor milionare, „era Ted Wilson” sau despre investițiile în fabrici de armament și industria farmaceutica aparținând Vaticanului, a covoarelor roșii, a bodiguarzilor, limuzinelor, salarii exorbitante, cenzurilor asupra misiunilor, mesajelor de Crăciun și Paste, cercetășia etc.

Ca mosträ de gratitudine fiindcă a permis sä fie oploșiti in bisericä, masonii i-au dedicat acest monument funerar lui Ellen G. White, cu acest obelisc egiptean care simbolizează falusul lui Osiris, zeul ucis de fratele säu și care învie cu fiecare räsärit de soare adicä Satan, cel care reînvie din propria cenusä.  Scârbos, tenebros și autentic…mason!

Lucrarea masonilor în interiorul bisericii se vede de la începuturile ei și pânä astăzi: zecimea în bani, puncte din dogma cuprinse în Manualul Comunitatii, Cercetașii sub toate denumirile, o parte din muzica ceremonialä, cenzura etc. Oricine dä o ocheadä peste Manualul Masonului, recunoaște multele similitudini cu Manualul Comunitatii AZS. Pentru a controla Organizația Adventä, iezuiții au făcut ceea ce au știut ei cel mai bine sä facă de-a lungul istoriei: au băgat zâzanie! Fideli dictonului „divide et impera”, în „era Ted Wilson”, au accelerat intriga ridicând-o la nivelul nerușinării: Ted Wilson vrea sä-i mănânce lui David Gates toată „prăjitura” sud-americană, David nu vrea sä-i dea lui Ted nici o capsunicä și se duelează în scrisori deschise prin toate locurile. Mark Finley sare și el sä-și sprijine stăpânul și dreptu-i la prăjiturică spunându-i lui David cä este un încrezut și de ce nu, un mincinos. David se apärä aruncându-i lui Mark, în obraz, servilismul de care dä dovadä. Pe de altä parte, Steven Bohr îi zice lui David Gates ca e un prooroc mincinos și un manipulator. David se apärä spunând cä lucrarea-i doar a Domnului! Ted Wilson sugerează uniunilor centroamericane sä refuze misiunea lui Bohr prin acele locuri; unele Diviziuni americane l-au numit pe Doug Batchelor persona „non grata” prin teritoriile lor. Diviziunile europene il înfruntä pe Ted Wilson punând la anvoane femei „pastori”, sodomiții își fac apariția în pastorație și pe la anvoane… Misiuni și misionari înfruntati, diviziuni rebele, conferinte rupte, frați care se urăsc de moarte…Ce sugerează toate acestea? Cä biserica adventistä este orice se include in condiția de „vărsat din gura Domnului” inclusiv aceea de holding comercial, lumesc, secular, alimentat lunar cu zecimea prostimii, cu negoturi extinse iar între clienții cei mai prolifici ai săi se aflä, cum nu, Vaticanul! Desigur toate mizeriile cu care ne confruntäm și care ne tine divizati sunt cauzate de avariția conducătorilor și a castei pastorale având la rădăcinä iubirea de bani! Cä este așa, nu am nici cea mai mică îndoiala, dar când uneori te întâlnești cu fapte care vin sa demoleze un mit în a căror mesaj poate găseai ceva nobil iar acel mit, nu se dovedește a fi decât un negustor vorace, ți se pare ca toată construcția de valori morale pe care ți-ai imaginat-o între oameni, se dărâma și devine un morman de ruine. De curând, am văzut un video in care pastorul Steven Bohr demonstra ca misionarul David Gates este un profet mincinos fiindcă spunea, ca și alți „speculanti teologici”, cä Domnul va reveni in 2031. Ca o consecințä a promptei reveniri, sfătuia enoriașii äa-și vândă proprietățile iar fondurile sä le introducă in lucrarea sa Red Avenir! O manevrä tipicä de oricare dintre „telepredicatorii” actuali, acea faunä venalä de care abundä audiovizualul si care ne produce atâta scârbä!

In acest video, pe care din nefericire nu l-am găsit decât in limba originala, spaniola, pastorul Bohr face dezvăluiri senzaționale asupra misionarului David Gates și a metodelor sale de-a obține fonduri pentru lucrarea sa. N-am găsit încă răspunsul misionarului la aceste grave acuzații. Domnul Isus, i-a cerut tânärului bogat sä-si vândä averea pe care o avea si sä-L urmeze în lucrare însä nu i-a cerut si banii pentru lucrare!

Secularizarea cultului, acceptarea aprinderii unui foc straniu pe altarul bunei credințe (servicii divine comune, vorbitori invitați la anvoane de prin alte culte, participarea adventiștilor la mise de Paste și Crăciun), ecumenizarea și masonizarea au determinat sä privim în mod idilic spre zilele tragice care ne stau în fatä. Așa ne-au învățat și ne-au manipulat mințile de la anvoane în ani și ani de zile, de predici prefabricate din povesti de adormit copiii, despre fugi și ascunderi, despre ieșiri din marile orașe, despre semne și decrete duminicale care nu mai sunt date! Unde poți merge și ascunde, tu inamic al Noii Ordini Mondiale, când fiecare colțișor al pamantului e „acoperit” din cer de sateliți capabili sä-ți citească ora de la ceasul de pe mânä? Când trăim în era geolocalizärii, a telefoniei mobile și a Internetului, a dronelor dotate cu camere termice, cu infrarosii ori lasere de citire a mișcărilor, mai este posibilä oare o singurä „evadare” de succes? Când Ellen White recomanda ascunderea prin păduri a credincioșilor fugiți, urmăriți de catolicii nemiloși, se bizuia probabil pe faptul cä superlativul vitezei era calul iar ultimul răcnet în comunicație era telegraful! „Viziunile” dânsei au rămas scurte și desuete în era tehnologică în care trăim. Mai degrabä vom vedea fugind fratii și surorile dar în sens invers, căutând cabinetele de implanturi de cipuri fără de care nu ai carburant, nu ai mâncare, nu ai medicamente, nu ai lapte pentru copii, nu ai tofu pentru radicali, nu ai îmbrăcăminte, nu ai încălțăminte, hârtie higienicä, nici măcar chibrituri nu ai! Desigur, o scuzä vom găsi la toate aceasta în timp ce mai așteptäm decretul duminical „vizionat” de către Ellen White…

O crizä fără precedent ne stä în fatä. Guvernele totalitare se schimbä uneori prin revoluții, adesea sângeroase. Istoria se schimbä prin crize mondiale. Una, cum n-a mai existat de la întemeierea lumii, este pe punctul de-a începe. Necazul acela va fi atât de mare încât dacă din dragoste pentru cei alesi Dumnezeu n-ar scurta timpul, nimeni n-ar putea scäpa cu viațä.

Sateliți militari, sateliți comerciali, sateliți particulari, sateliți comunitari, sateliți guvernamentali, sute și mii împânzesc cerul „spionând” fiecare palmä de pämânt și orice cuvânt rostit. Unde te poți ascunde de „ochiul care toate le vede”?

În Matei 24, Domnul Isus face o descriere paralelä a unor evenimente cruciale: cäderea Ierusalimului sub Titus Vespasianus, în anul 70 și zilele Sfârșitului. Asediul Ierusalimului a început cu „asezarea” trupelor romane împrejurul Ierusalimului. Cinci legiuni complete, cavalerie și mii de auxiliari (barbari încorporați în armatä) împreuna cu mașinăriile de asediu, trebuie sa fi creat o impresie tulburătoare asupra evreilor. Ceea ce a urmat în următoarele luni depășește orice închipuire: istoricii vorbesc de prezenta în interiorul cetății a ceva mai mult de 600 de mii de persoane. La sfârșitul asediului au supraviețuit doar 115 mii dintre ei…Un masacru de proporții gigante! Bietii oameni, necazul prin care aveau sa treacă l-a determinat pe Mântuitorul sä-i sfătuiască sä fugä spre munți și sä se adăpostească de furia „uraciunii pustiirii”. Fuga avea ca obiectiv, exact acele timpuri iar nu altele!

Suntem mai bine de 23 de milioane de adventiști din care mai mult de 70% trăim în orașe mari și mici. Sä pretinzi, sä-i determini sä-și părăsească locurile unde au casele, serviciile, familiile, prietenii, comunitățile…este sä-i supui la tristetea neîmplinirilor pentru cä nu toți își permit cumpărarea unei case în mediul rural, renunțarea la serviciu, la retragerea copiilor de la scoli, la renunțarea la fizioterapie, la sala de Fitness, la piscina etc.

Dansurile lumești au pătruns în bisericä o datä cu „reactivarea” cercetășiei. Mișcările lascive, provocatoare, muzica agresivä conduc la iubirea de sine și nu la iubirea de Domnul! Plantez aici mărturisirea unei surori pe care o numesc D.J. și care îmi spunea cu tristete cä din doi copii pe care i-a avut la „licurici” și toate celelalte trepte de „cercetare”, niciunul nu mai este astăzi in bisericä! Câte astfel de tragedii familiare nu sunt pe cale sä se împlinească astăzi?

Domnul Isus ne-a spus ca „aratul și semănatul”, „vara și iarna” vor rămâne neschimbate pânä la sfârșitul timpului. Duhul Sfânt va mâna pe copiii lui Dumnezeu acolo unde viața fără compromisul acceptării semnului fiarei, va mai fi posibilä. Locuri pe care numai El le cunoaște! Pe noi nu trebuie sä ne preocupe facerea de provizii așa cum ne recomanda Ellen White, ci El însuși se va ocupa de noi în locurile unde ne va conduce. Chiar de va poruncii păsărilor cerului sa ne hrănească ca pe Ilie în desert, ori ne va conduce ca pe prooroc spre un mare oraș Sidon, El care este credincios Cuvântului Säu, nu ne va abandona! Noi doar trebuie sä ne cumpărăm aur curățit prin foc și alifie pentru ochi…Așa este Doamne Isuse, căci drepte și adevărate sunt căile Tale! Amin.

Barcelona – Palau de Solita i Plegamans

18/01/2019

Autor: Sorin Bubau

Pescar și pescar de oameni pentru Patria de Sus, scriitor, poet și eseist religios, teolog autodidact, deconspirator a lucrării celui rău, luptător cu mine însumi, îndatorat cu Isus Hristos.

2 gânduri despre „ECUMENISMUL, MASONERIA SI MINCIUNA „PROFETILOR””

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s