Zile triste acum träim;
Într-un timp degenerat.
Nu-s valori, ne înräim
Pe pämântul renegat.
Ne-am rätäcit aiurea,
Cäutând istorii mute.
Nu mai vedem pädurea
Cäci frunzele-s cäzute!
Chiar pämântul geme,
Suspinä si scânceste…
El ne zice-n teoreme,
Boala care-l nimiceste.
Din ce odata am fost,
Strälucirea ce-am avut…
Rämas-am lut anost,
Lângä îngerul cäzut…
Aici, ne moare starea:
Înecati de îngrijoräri.
Nu-i posibilä tratarea,
Nu speräm învioräri.
În somnul ce dormim
Legänati cu predici
Mai e loc sä ne uimim,
Cä nu eram metodici.
Suntem în tot pripiti,
Gräbiti la ale noastre.
Între nimicuri risipiti,
Visäm visäri albastre.
Înveliti cu nepäsarea
Mai speräm o ploaie…
Dar träim sub apäsarea
Räului ce ne îndoaie.
Asa nenorociti si goi,
O nädejde mai existä:
Sä cäutäm ceva de soi
Ce Domnul are-n listä!
Zile triste acum träim;
Într-un timp degenerat.
Ne-am irosit si soväim:
De-a fi rege sau… argat!
Barcelona, 25/05/2018
