IEZUITI DE IERI SI DE ASTAZI ÎN BISERICA ADVENTISTA (partea a doua)

Obispo_Cifuentes,_Padres_Alemanes,_1s_jesuitas

În anul 1558, prin toamnä, doi iezuiti Lainez si Salmerón au redactat împreuna numitele „Declaratii”, având la bazä principìile psihopate ale lui Loyola cu privire la organizarea si administrarea Ordinului si din care ulterior si-a  tras seva Jurämântul de initiere si care depäseste în cruzime si fantezie asasina orice alt document similar.
Pe atunci existau cinci congregatii ale Ordinului si anume: Italia, Germania, Franta, Spania si Anglia dar cea mai importantä urma sä fie acea care se dezvolta în Lumea Noua si în special în America de Nord.
Generalul iezuit numea sefii de divizii, promulga ordonante, administra finante, dirija activitati scolastice si räspundea unic înaintea papei pe care de fapt il si controla. Ca dovadä a acestui puternic control exercitat asupra papei este decretul semnat de Paul al III-lea, prin care fiecare membru al ordinului era absolvit de „nereguli care puteau resulta din legäturi amoroase, räniri cauzate altor persoane, omucideri si asasinate cu conditia sä fie fäcute pe ascuns si färä sä cauzeze vreun scandal public.” Iar Gregorie al XIII-lea, a ajuns pânä acolo încât ameninta cu excomunicarea pe toti acei regi si principi care ar fi avut intentia sa reducä ceva dintre privilegiile acordate Ordinului.

raices-del-protestantismo-2-638
Principalii Reformatori europeni si doctrínele lor. Astäzi toti învinsii Romei prin iezuiti.

La moartea lui Loyola, Ordinul numära în jur de o mie de membri intre preoti si frailes. Astäzi, potrivid informatiilor de Info-Vaticana numärul total de iezuiti ar fi de aproximativ 50.000 räspânditi în toatä lumea (Anuario Pontifico din 2017, dä un numär mult inferior: 16.378 de membri din care 11.785 fiind unsi ca preoti)  dar așa cum am afirmat anterior, se apreciazä cä ar fi mai mult decât triplu, färä a mai socoti simpatizantii, „auxilium” adicä persoane laice ori sacerdoti din alte confesiuni religioase care actioneazä la comanda iezuitä. Acesti „auxilium” sunt agentii secreti ai Ordinului si actioneazä sub acoperire. Sä nu vä imaginati ca sunt animati de o simpatie deosebitä pentru Ordin. Nu. Aici vorbim despre amenintare, santaj, constrângere si de foarte putine ori de cumpärare. Ascultarea trebuie sä fie absolutä. Reversul este întotdeaunä moartea…accidentalä!
Astfel de-a lungul timpului au racolat în folosul intereselor Ordinului  persoane influente (regi si principi, sefi de guverne si ministri, militari de rang înalt si judecätori, oameni politici si oameni de afaceri, bancheri, profesori universitari, avocati, medici etc.), fie din societatea cunoscutä, fie din interiorul societatilor secrete.

Marquis_de_Lafayette_2

jonh-adams-700x459

Douä personalitäti ale istoriei americane Marchizul de La Fayette (1757 -1834) erou de räzboi si John Adams (1735 – 1826), al doilea Presedinte al Americii, au luptat de aceeasi parte, ambi erau masoni si amândoi au cunoscut infiltrarea iezuitä în política Statelor Unite.

Continuarea Reformei în Noua Lume, a ìnsemnat o mare provocare pentru Ordinul Iezuit si pentru sefii lor. O mare natiune rebelä se contura la orizontul Istoriei iar aceasta sfidare era intolerabilä pentru Vatican. Prin definitie, aceastä parte a planetei era refractara religiei romano-catolice dar tolerantä in tot ceea ce însemna crez religios.
Oportunitatea controlului asupra Americii s-a arätat dupä anul 1776, când Adam Weishaupt un evreu ashkenazi, iezuit de rang înalt înfiinteaza în Ingolstadt, Bavaria societatea secretä numita Illuminati, de sorginte masonä si care a preluat controlul francmasoneriei din toatä lumea iar prin aceasta, infiltrarea ei cu elemente iezuite. America a fost färä îndoialä un stat mason. Toti pärintii fondatori au fost masoni însä nu toti acesti masoni au fost iezuiti. Aversiunea împotriva Vaticanului în general si a iezuitilor în particular, era uriasä pe aceste meleaguri iar iezuitii au trebuit sa lucreze cu foarte multa prevedere si inteligentä pentru ca infiltrarea lor în lumea política americanä sä fie efectivä si eficientä. N-au precupetit nici un efort, inclusiv au asasinat presedinti pentru aceasta!

„Istoria iezuitilor poate cä nu s-a scris de forma convingätoare pânä acum…Dacä ar fi fost sä fie condamnati pe merit un grup de oameni aici pe pamânt ori în iadul vesnic pentru räutatea lor, acestia ar fi cei din Societatea lui Loyola.” (John Adams, Presedinte USA)

„În opinia mea, dacä libertätile acestei natiuni a Statelor Unite, vor dispare întro zi aceasta se va produce prin subtilitatea blestematä a iezuitilor.” (Marquizul de Lafayette, erou de räzboi)

Aparitia atâtor culte protestante le-au usurat într-un fel munca. Nu toate doctrínele erau periculoase pentru biserica romano – catolicä, ba unele erau chiar tolerante pentru a un spune amiabile.
Toate cultele protestante din Statele Unite au fost infiltrate cu oameni ai ordinului acei „simpatizanti” ori direct de catre sacerdoti iezuiti sub acoperire inclusiv acelea care s-au arätat tolerante cu Vaticanul.

Shakers
Metodistii, anabaptisii,  anglcanii sau reformatii nu erau foarte critici cu biserica romano – catolicä si nici cu Ordinul iezuit.

Aparitia  Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea si a doctrinei advente au generat o puternicä preocupare în rândul sefilor iezuiti. Interpretarea pe care teologii adventisti o dadeau cartii lui Daniel si a Apocalipsei, identificarea fiarei cu papa si a Babilonului cu biserica romano – catolicä precum si aparitia scrierilor profetice ale lui Ellen G. White, au generat crispare iar în unele momente chiar panicä intre membri Ordinului.
Adventistii au devenit inamicii Vaticanului. Ordinul iezuit s-a pus în alertä maximä si începând din toamna anului 1863, a început infiltrarea intensä a acestei Biserici  urmärind sä identifice eleméntele masone existente aici.

maxresdefault

In aceastä fotografie analistii iezuiti au ajuns la concluzia ca unii dintre parintii fundatori ai Bisericii Advente ar fi masoni, judecând dupa semnul de recunoastere a acestora numit „mâna ascunsä”. Se stie cä unii dintre cei vizati, Scott si Derrick au activat ca si William Miller, într-o lojä masona de rit scotian.

Activitatea scolasticä a iezuitilor s-a fäcut cunoscutä în Statele Unite prin înfiintarea de colegii si universitäti, edituri, biblioteci si institute biblice cu un nivel exceptional de predare fapt care i-a adus o recunoastere unanimä.
Astfel, sunt celébrele:
Georgetown, înfiintatä în 1789 în Washington D.C. Astäzi încä, fiecare student de la aceasta Universitate trebuie sa realizeze douä cursuri de teologie iezuitä si filosofie catolicä.
Boston College, a fost înfiintatä în 1863, s-a centrat în artele liberale ca filosofía, clasicii greci si latini si teología. Este o Universitate recunoscutä ca una dintre cele mai prestigioase din tara.
 Fordham University, a fost înfiintatä în anul 1841, si are trei sedii în New York. Ofera studii superioare arte si stiinte precum si cursuri de drept, educatie, servicii sociale, studii religioase de orientare catolicä.
Loyola University, a fost înfiintatä în 1839, în Chicago si este Universitatea cea mai mare din Statele Unite, înmatriculând aproximativ 16.000 de studenti. Este consideratä Universitatea cea mai bunä din tarä si pregäteste medici, infirmieri, specialisti în comunicatii, afaceri, drept, muncä sociala, artä, filosofie si religie.
Marquette University, si-a deschis portile în anul 1881 în Milwaukee, Wisconsin. Pregäteste ingineri, stiintifici, specialisti in legi, medici, dentisti si oameni de negot.
Apoi existä: Saint Luis University (St. Luis, Missouri), University of San Francisco, Canisius College (Buffalo, New York), Regis University (Denver, Colorado), Fairfield University (Connecticut), John Carroll University (Cleveland), Rockhurst University (Kansas City, Missouri), University of Detroit (Detroit, Michigan), etc. O largä listä de colegii si universitäti, poate cea mai extinsä retea de învätämânt privat din Statele Unite.
Aici se pregätesc specialisti si experti în toate domeniile. De aici au iesit presedinti, judecätori federali si constitutionali, oameni politici importanti, oameni de stiintä, de cultura si de arte, teologi (inclusiv teologi protestanti!), militari si politisti de rang superior, înalti functionari etc.
Iezuitii au la dispozitie un rezervor important de „resurse”, de auxilium dispusi sä lucreze sub acoperire pentru ei, pentru ca la vremea potrivitä au stiut sa-i recruteze, sa-i santajeze, sa-i ameninte, uneori sa-i cumpere cu favoruri. Prin ei au condus política tarii, au sabotat, au asasinat, au fäcut sä disparä opozitorii si au determinat schimbäri importante în doctrínele religioase cu scopul de-a stinge flacära protestantismului mondial si readucerea lumii libere sub zona de influentä si ascultare a Vaticanului.

Leroy-Froom_Daniel-and-the-Revelationth
Le Roy Edwin Froom (1890 -1974), istoric, scriitor, pastor, editor si fruntas adventist. Se bänuieste cä a fost sacerdote iezuit si mason de rang înalt. Cartea sa de cäpätâi Probleme de Doctrina, contine învätäturi sträine credintei advente, mult asemänätoare ori influentate de doctrina catolicä. In prim planul fotografiei a doua îl vedem pe Le Roy Froom la o ceremonie iezuita la Roma (1934).

(Va continua)

Autor: Sorin Bubau

Pescar și pescar de oameni pentru Patria de Sus, scriitor, poet și eseist religios, teolog autodidact, deconspirator a lucrării celui rău, luptător cu mine însumi, îndatorat cu Isus Hristos.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s