Doamne, ce minune mare
A fost venirea Ta, in lume.
Era o scena: ce exprimare…
Cerul cânta al Tau nume!
O noapte aleasä, mágicä
A fost în Betleem, atunci…
Lumea cu vocatia-i tragicä,
Sfârsea zapisul cu porunci.
Domnului în Ceruri, slavä
Si între bunii oameni, pace!
Lumea în beznä era sclavä:
El a venit cu El, s-o împace.
Dispretuit si lovit de toti,
Fiu al durerii si al suferintei…
Condamnat de marii preoti,
L-au ucis, potrivit sentintei.
Pedeapsa care ne dä pace,
A cäzut peste El, întreagä.
Rana-i vine sä ne împace
Si starea lumii sä o dreagä.
Pentru noi, a fost chinuit
Apäsat, umilit în suferintä.
N-au avut nimic de învinuit
Dar L-au ucis cu usurintä.
De atunci si chiar pânä azi,
Ne-a däruit la toti un drept:
Când plângi, ränit ori cazi,
Sä te strângi la El, la piept!
Doamne, cum va fi atunci,
Când ceata o vei strânge…
Pe bärbati, femei si prunci
Iar moartea, o vei frânge?
Ne vei lua în Patria de Sus,
Vei sterge lacrima tristetii.
Acolo vom fi cu Tin´ Isus
Pentru eternitatea vietii!
Doamne, ce miracol mare
A fost venirea Ta în lume…
De atunci, în transformare,
Este omul facut din hume!
Barcelona,
Diciembre 2017