E frig, e vânt si e pustiu
Orasu-i amortit si trist.
Printre ramuri un scatiu,
Cânta singur, altruist.
Frunze moarte ridicate
De un fir de aer tare,
Zboarä frânt si delicate
Ca intr-un joc de cäutare.
Copacii goi si împietriti,
Ramuri negre de cärbune,
Parcä-n zare sunt ziditi
Ca în dramele sträbune.
Peste acoperisuri rosii,
Curge vuietul de clopot
Si se pierde-n chiparosii
Cimitirului, în ropot.
A murit un negustor…
Vânzätor de mari iluzii!
Se zicea ca a fost pästor:
Ce da predici si confuzii.
S-a dus în floarea vârstei
Bondocel, aproape chel.
Fosta-n ceasul pacostei,
Înecat cu un os de miel!
Multi ziceau cä în cutie,
Mâna îsi bäga vârtos.
Cä o fäcea din simpatie
Pentru bani si… päcätos!
Nu se va stii vreodatä,
Cât argint a „împrumutat”…
Întrebarea-i demodatä,
Fiind de acuma strämutat!
Altii, vorbeau cu tâlc,
Zicând cä nu era pästor.
Unii preferau sä tacä mâlc,
Stiind cä fost-a impostor!
Spuneau cä avuse pile:
Unul mare in bisericä…
Cä-i pläcea sä pupe tälpile,
Ca ocupatie…genéricä!
I-a läsat cu punga goalä.
Cu mari proiecte schioape:
Un spital si o mică scoalä,
Între iluzii si visäri mioape!
E frig, e vânt si e pustiu,
Prin suflet și prin casa…
Un dric defect si un vizitiu,
Treceau pe strada Joasa…
Barcelona
10/11/2017
Salñut Sorin,
Faina poezia ca tema iar ca rima cu unele exceptii. Am scris si eu poezie si ti-as putea spune unde nu suna prea bine si curgator pentru perceptia mea poetica . 🙂
ApreciazăApreciază
Da. Aștept sugestii. Mulțumesc!
ApreciazăApreciază