„SFINTELE” NEGOTURI (Episodul 2)

Centru de Sănătate in România.
Fără îndoiala religia și biserica au fost, așa cum ne arată evenimentele istorice, un câmp ideal pentru a cultiva mari negoturi. Religioșii au fost inventivi și pragmatici; descoperind ca prostimea plătea pentru iertarea „cerului” de relele făcute, au dezvoltat un sistem matematic simplu dar eficace de taxare: un păcat, doi dinari, doua păcate, opt dinari și așa, prin creștere exponențială, nenorociții își vindeau proprietățile, afacerile și chiar pe ei pentru ca sufletul sa le fie izbăvit de chinurile iadului iar șederea in purgatoriu sa le fie cât mai scurta. Martin Luther, a încercat sa reformeze biserica, sa curețe mizeria simoniei, sa introducă conceptul Sola Scriptura, îndepărtând invataturile omenesti ori drăcești. A reușit. Pana anul trecut. O Reforma care a durat 500 de ani s-a sfârșit printr-o inițiativa fără precedent din partea papei. După aceasta va veni dezastrul. 

Așa cum s-a arătat, „cele sfinte” au fost obiect de negoț dintotdeauna. Astăzi Vaticanul, reprezintă o mare putere mondiala. Politica și financiară. Afacerile sale sunt colosale. Este un mare comerciant de arme și echipament militar, de petrol și produse rafinate, de medicamente, de imobile, de diamante, de transformat bani murdari in bani „legali” și chiar de…indulgente pentru „cer”. Așa descrie Sfânta Scriptura, bogăția și puterea Vaticanului din zilele noastre: „Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpura și stacojiu, era împodobita cu aur, cu pietre scumpe și cu mărgăritare…pentru ca toate neamurile au băut din vinul curviei ei și împărații pământului au curvit cu ea și negustorii pământului s-au îmbogățit prin risipa desfătări ei.” (Apocalipsa 17:4, 18:3) O instituție puternica, deosebit de bogata, putreda moral și corupta. 

In 1992, Biserica AZS din România,trecea printr-o uriașă metamorfoza. Căderea blocului comunist și obținerea libertăților democratice,  au impulsat transformări importante: îndepărtarea din comitete a fraților „cantăreți” la Securitatea lui Ceaușescu, ai amicilor Departamentului Cultelor, expresia liberă și necondiționată a credinței, apariția editurilor și a publicatiilor fără cenzura, evanghelizari și misionarism, apariția ADRA, investiții in clădiri noi pentru cult, învățământ și sănătate. O parte importantă din finanțarea  noilor obiective s-a făcut cu participare directa de la Trezoreria Conferinței Generale sau din donații particulare, in special din USA. Cum Biserica a avut întotdeauna oportuniștii săi, acest fenomen de „ploaie” de bani din America, a făcut ca aceștia sa rodească și sa înflorească. Aceasta combinație monstruoasa de sacru și profan a dat naștere la istorii nefiresti ca aceea pe care o voi nara mai jos. Voi trece sub tăcere acele nume și locuri care au relevantă in faptele menționate din dorința de-a prezerva onorabilitatea celor implicați.

Centru de Sănătate in Transilvania
Primăvara lui ’92, a fost ploioasa. Mureșul era pe punctul de-a da peste maluri și in multe părți ale Ardealului s-au produs inundații. Construcțiile au fost oprite. Nici nu prea erau. Inflația făcea imposibila orice previziune. Incepeau astăzi o fundatie, mâine prețul era dublu. Prin scumpirea materialelor. Mulți întreprinzători au ajuns la faliment. Unii cu credite importante pe la bănci. Majoritatea fraților erau patroni. Fie prin desprinderea din cooperativele unde lucrau in vremea comuniștilor, fie ca s-au făcut după Revoluție, considerând aceasta ca o oportunitate pentru bunăstarea familiilor lor. Adevarul e ca foarte mulți și-au căutat singuri probleme. Inflația ca și nesiguranța piețelor, au făcut ca mulți sa intre in incapacitate de plata și tot bagajul de neajunsuri o data cu aceasta. Eu, in acele vremuri, eram comerciant de alimente cu amănuntul. Cum miscarea banilor in acest sector era relativ rapida, efectele inflației se simțeau mai puțin. De aceea fratii ma căutau pentru credite, atât pentru plata salariilor cât pentru achitarea facturilor scadente. Dădeam cu bucurie. Printre ei se aflau și fratii B., constructori fără prea mult succes, in acele timpuri. Nu eram membru al Bisericii încă, mergeam la adunare, încercam sa sfintim Sabatul eu și casa mea, de aceea fratii ma considerau, ca unul de-al lor. Astfel ca atunci când s-a anunțat de la Conferința, sosirea a doi frați din SUA, in cautare de o locație pentru amplasarea unui Centru de Sănătate, m-au invitat și pe mine ca sa-i cunosc. Desigur, fratii B. au văzut oportunitatea de aur a vieții lor in aceasta vizita neașteptata și au încercat sa o fructifice la maximum. Americanii veneau din Chattanooga, Tennessee și erau reprezentanții unui om a lui Dumnezeu care vroia sa finanțeze in totalitate un sanatoriu in Transilvania. Aveau câteva ordine precise, nu multe adevărat: sa nu fie probleme cu cumpărarea terenului, locația sa fie intr-un cadru natural și de acces facil și sa aibă apa naturală (izvor, fântâna) cu suficient debit pentru nevoile Centrului și sa nu se știe numele finanțatorului. Unul dintre fratii americani, al cărui nume nu mi-l amintesc, era un fel de notar ori om al legilor iar celălalt numit Alexander Cleveland, era omul de casa al finanțatorului. Cum fratii B. erau dintr-o localitate apropiată, nu le-a fost greu sa tenteze pe vreun țaran, sa le vândă un teren de vreo trei hectare, înconjurat de pădure de foioase, bine poziționat fata de soare, nu cu foarte bun acces dar care se putea corecta. Americanii, vizitaseră cu vreo săptămâna înainte o locație in județul Cluj, foarte frumoasa, pe malul unui lac natural, cu un izvor cu apa termala, fântâni naturale (ne-au arătat fotografii și diapozitive). Unica problema era ca erau doi proprietari pe terenul respectiv și unul vroia un preț, celălalt altul dar nimic straniu, oamenii urmând sa se pună de acord. Aceasta veste, i-a emoționat pe fratii B. Erau multe interese in joc. Au capacitat pe noul pastor al comunității, fratele T., și fruntasi ai Conferinței pentru a face front comun in favoarea locație alese de ei. Cand americanii au întrebat despre apa, li s-a spus ca n-ar fi o problema racordarea la rețeaua orașului. Obiecția a fost mai mult decât clară: nimic de apa tratată, doar apa naturală! Cum apa naturala, nu era pe vârful dealului, m-a pus șarpele sa spun ceva despre apa de zăcământ, apa pura fără  elemente poluante și care se putea exploata practicând puțuri de foraj urmând sa prezint a doua zi hărți geologice și diagrame de foraj. Cum eram prieten cu geologul șef de la Compania de foraje sonde de gaz-metan, acesta mi-a facilitat materialul dar cu vestea rea, ca apa de zăcământ acolo exista, dar in foarte mică cantitate și in plus  sarata, improprie consumului sau uzului uman. A fost o lovitura de gratie pentru fratii B. Realmente i-am văzut plângând. Ne-am reunit in camera comitetului comunității pastorul T., fratii B. si eu, cu vreo ora înainte de ședința definitiva cu fratii americani. Atunci mi-au spus, ca trebuie sa fac tot posibilul cu hărțile geologice și diagramele de foraj in fata, ca fratii din Chattanooga sa creadă ca exista apa de zăcământ, in cantitate suficientă, apta pentru consumul și nevoile umane, exploatabila prin puțuri de foraj și cu presiune ridicată. Am rămas stupefact! Am baiguit ceva despre falsitatea informației și îmi aduc aminte ca pastorul T., mi -a spus ceva despre o „justificare sfânta” sau „minciuna sfânta” și despre lipsa de păcat in aceasta. Cred ca atunci l-am crezut. La ședința de comitet cu fratii americani, am prezentat minciuna sfânta a apei de zăcământ, arătând convingător spre hărțile geologice. Apoi ne-am rugat. Când fratele Alexander i-a mulțumit lui Dumnezeu pentru „raportul cu apa”, m-a apucat frica. Centrul de Sănătate urma sa se construiască pe locația aleasa de fratii B. De atunci au trecut iată, 25 de ani și tot simt in oase groaza lui Dumnezeu. Minciuna sfânta, mi-a marcat conștiința!

Bloc de locuințe cu marca fraților B.
Acela a fost un balon de oxigen, mare cât toată atmosfera pentru negotul muribund al fraților B. Nu cunosc cât a costat construcția. Ceea ce știu e ca cei 10 km de drum asfaltat necesari și plătiți, pentru ajungerea in condiții normale la Centrul de Sănătate, nu s-au mai făcut. Cert este ca s-au facut doua încercări de găsire a apei prin puțuri forate însă rezultatele au fost negative. Pana la urma s-au conectat la rețeaua urbană. Au înșelat pe omul lui Dumnezeu, iar primul care a făcut-o, am fost eu. După aceea, am primit botezul eu și soția și in decursul timpului am încercat sa-mi ușurez sufletul însă atât pastorul T., cât și comitetul mi-au fost potrivnici. Fratii B., au devenit prea puternici, acaparatori și dictatori. Injecția de capital venită din SUA, a fost mana din cer pentru firma fraților. Aceea constructie, le-a permis o creștere prolifică și la capătul unor ani, au ajuns sa domine piața construcțiilor in județ și nu numai. Nu cred ca acea inaltare spectaculoasa in domeniul afacerilor imobiliare le-a adus multă fericire fraților B. Acum câțiva ani, a murit bolnav cel mai mare dintre ei. Nici celălalt nu o duce mai bine. Citesc prin jurnalele din țara ca imperiul B., s-a șubrezit, ca au ajuns in imposibilitate de-a plăti salariații și ca in curând, vor intra in faliment. Nu-i o bucurie. Iar peste toate necazurile, moștenitorul negoțurilor acelui holding s-a făcut mason! Nu cred in cauzalitate. Toate lucrurile, mari și mici sunt controlate de către Dumnezeu. Și toate lucrurile bune ori rele vor fi aduse la judecată. Nu spun despre mine ca sunt un ingenuu. Am greselile mele ca orice ființa muritoare. Desăvârșirea nu este a noastra. Noi doar tindem spre ea. Domnul nostru, ne-a arătat drumul de urmat și ne-a spus ca ușor nu este. Dar vai de cel prin care vine prilejul de pacatuire! Nu, știu ce s-a făcut pastorul T., cel ce a fabricat conceptul machiavelic al minciunii „sfinte”; o vreme a fost pastorul de „serviciu” al fraților B., ba chiar și-a făcut un negoț „sfânt” in interiorul Bisericii. Cred ca ii merge bine, judecând după fata fericita din fotografiile postate prin Facebook. Sa-i meargă, dar Domnul sa-l mustre!

In localitatea apropiată de Cluj Napoca, unde ar fi trebuit sa fie amplasat inițial Centrul de Sănătate , nu s-a mai făcut nimic deși am auzit atunci, cum unii reprezentanți  ai Uniunii se angajau in demersuri viitoare pentru a obține finanțarea. S-au făcut astfel de centre in alte părți ale țării, dar acolo nu. Politica de marketing. Ar fi fost, doua centre prea apropiate! Cei ce au pus mana pe conducerea Centrului, erau persoane cu simt practic. Aveau multe interese in joc și mulți familiari „introdusi” frățește in posturi. Salariile trebuiau menținute și nu era loc pentru concurenta. Am fost de curând sa vizitez acest Centru. Un drum de calvar cel ce unește sanatoriul cu șoseaua principala. O rusine! Împrejurimile sunt frumoase, ca peste tot in Ardeal. Centrul are sere, sunt flori peste tot,  pare aproape opulent. Totuși menține un aer trist. Ma întreb, de ce? 

Autor: Sorin Bubau

Pescar și pescar de oameni pentru Patria de Sus, scriitor, poet și eseist religios, teolog autodidact, deconspirator a lucrării celui rău, luptător cu mine însumi, îndatorat cu Isus Hristos.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s