FEMEIA PASTORA: O VIZIUNE RETORICA ASUPRA PĂCATULUI CAPITAL

„Dar vreau sa știți ca Hristos este Capul oricărui bărbat; ca bărbatul este capul femeii și ca Dumnezeu este Capul lui Hristos.” (1 Corinteni 11: 3)

Aceasta ierarhie și organizare simpla, precisa transmisă de Cuvânt prin gura apostolului Pavel, este modelul universal prin care se structureaza Biserica din vechime și pana in ziua de astăzi. Au fost alterări vremelnice, mai ales in societatea civilă și pe care istoria le consemnează mai ales datorită rezultatelor dezastruoase decât ca succese, fie ele chiar sporadice. Începând cu anii ‘ 60, o data cu apariția mișcărilor feministe din Europa și USA, dominate așa cum se știe de către grupările de lesbiene sub acoperire ( exista evidente demonstrate despre excesul cromozomial Y dominant, in aceasta categorie de persoane), alterarea structurilor s-a făcut resimțită și in Biserica. Personaje nefaste infiltrate in vârful Conferinței Generale, au văzut oportunitatea maxima in mișcarea lesbiano- feminista de-a altera principiile tradiționale ale Bisericii. Și au lucrat zeci de ani in ascuns sabotand structura sănătoasă a adventismului. E notoriu faptul ca iezuiții, fideli jurământului lor extrem, au infiltrat Biserica încă de la începuturi. Elen G. White i-a identificat alături de Kellogs ( ba chiar pe satan însuși!), in institutele și colegiile adventiste, in edituri, in sanatorii și spitale, in conferințe și uniuni. Ei știau ca unicul dușman adevărat, viabil și periculos doctrinar pentru Vatican, e adventismul. Nici o alta mișcare protestanta nu a interesat cu adevărat iezuiții. Aplicând dialectica hegeliana, au inventat ecumenismul ca sinteza teologica și astfel au îngropat pentru totdeauna protestantismului. Mai puțin unul: adventismul. Au inventat „reformismul”, davidienii, au lucrat „noile doctrine”, principii inexistente de mantuire cum ar fi mâncarea de  carne, oua, lapte și brânzeturi…, in dorința de-a fărâmița, de-a crea disensiuni in Biserica. Dar nici una dintre tacticile dezvoltate nu a creat mai mult rău decât adoptarea feminismului in structura și organizarea Bisericii lui Hristos!

„Femeia sa învețe in tăcere, cu toată supunerea. Femeii nu-i dau voie sa învețe pe alții, nici sa se ridice mai presus de bărbat, ci sa stea in tăcere” (1 Timotei 2: 11- 12)

Ce, personaj misogin acest Pavel! In multe tari europene ale secolului XXI, astfel de declarații publice i-ar fi adus o condamnare  privativa de libertate, fără echivoc! Influența feminista a început sa se simtă prin decada lui ’80, când multe comunități adventiste au adoptat modelul grupurilor de studiu a lectiunilor in Școala de Sabat, și astfel au apărut primii diriginți femei renunțându-se treptat la modelul „centralizat”, de la anvon. Apoi cu multă subtilete, cu perfidie putem afirma, s-au „strecurat” in Comitete, s-au făcut prezbitere (cuvânt ce nici măcar nu exista!), iar in ultimii ani, au reclamat dreptul de-a fi pastore. Cei obișnuiți cu viclenie iezuită, atât de larg și precis descrisă in jurământul lor extrem, pot observa aici cele trei faze ale agresiunii: îngăduința, reclamarea dreptului și privilegiul. Exact așa cum colectivul homosexualilor de tot felul, s-au „montat” in societatea civilă! Aceștia fac parte din al doilea plan de înveninare a Bisericii, potrivit agendei iezuite, ceea ce va conduce la nașterea rămășiței și sfârșitul timpurilor.

Domnul Isus, a fost înconjurat de femei in tot timpul lucrării Sale. A primit daruri de la femei, a ascultat femei, a vindecat femei, a binecuvântat femei, a salvat de la moarte femei, a folosit parabole cu femei și chiar in ultimele sale momente de viața, a rezolvat situația unei femei. Dar niciunul dintre ucenicii Sai, nu a fost femeie. Prejudecățile vremurilor? Nu. Împlinirea ordinii prestabilite de la începuturi. Dacă Domnul Isus, ar fi avut prejudecati, n-ar fi băut apa din vasul samaritencei, n-ar fi salvat o femeie adulteră, n-ar fi ascultat rugămințile femeilor, n-ar fi acceptat femei in anturajul Sau, n-ar fi intrat in casele păcătoșilor și nu și-ar fi ales un ucenic dintre persoanele cele mai repudiate in acele timpuri. Domnul Isus n-a venit sa strice Legea și Profeții. A venit sa le întărească. Sa respecte rânduielile Tatălui. Iar una dintre ele era aceea ce se referea la originile noastre, bărbat sau femeie, așa cum am fost lăsați in Eden.

„Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie și a adus-o la om.” (Geneza 2, 22)

De ce trebuia Dumnezeu sa ia o coasta din Adam și s-o facă pe Eva? Nu avea destul material ordinar la dispoziție? Ori poate ca avea nevoie de un izvor de ADN pentru clonare? Dece o coasta și nu un molar ori o falanga, de exemplu? Din doua motive simbolice dar cu valoare de Lege: primul ar fi acela ce se referă la poziția femeii fata de om, nici egala, nici sclava ci un ajutor așa cum ne spune Cuvântul iar al doilea ar fi acela ce se referă la apropierea femeii de inima omului, adică sa o iubească și sa o ocrotească. De aceea bărbatul e singur fără femeie iar femeia fără bărbat e expusă pericolului. Așa s- a întâmplat in Eden. In momentul in care femeia s-a îndepărtat de om, a căzut ademenită de satana. Bărbatul ei a iubit-o pana la capăt!

„Și nu Adam a fost amăgit, ci femeia, fiind amăgită s-a făcut vinovata de calcarea porunci” ( 1 Timotei 2,14) 

In momentul in care femeia s-a îndepărtat de om, capacitatea ei de reacție a fost pusă la încercare de către satana. Naivitate, curiozitate, prostie? Ori toate insumate? Cert este ca prin neascultarea ei, prin decizia echivocata luata atunci, suportam astazi consecințele păcatului capital. De ce? Pentruca femeia a fost creată ca un ajutor al omului și nu ca un egal al sau. Ce ne-ar face sa gândim ca după șase mii de ani de la acel act de trădare a Creatorului, femeia poate lua astăzi o decizie corecta? De aceea, in toată istoria biblica și in toată tradiția Bisericii, pana acum câțiva ani, nu s-a întîlnit aceasta fatidică greșeală: numirea (ungerea) unei femei in postura de pastora, adică de a conduce spiritual comunități adventiste. Aceasta este blasfemie!

Autor: Sorin Bubau

Pescar și pescar de oameni pentru Patria de Sus, scriitor, poet și eseist religios, teolog autodidact, deconspirator a lucrării celui rău, luptător cu mine însumi, îndatorat cu Isus Hristos.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s